Dumitrița Gliga, deputat PSD Mureș: Reforma administrativă din România – primii pași

PSD s-a angajat deja prin programul de guvernare să demareze, ca prim pas, prin intermediul Ministerului Dezvoltării, programul de comasare voluntară a comunelor cu o populație de până la 1.500 de locuitori.

Grupul de lucru coordonat de europarlamentarul Dragoș Benea a fost constituit cu scopul de a sprijini parcursul reformei administrative, prin identificarea problemelor existente în administrația publică și propunerea unor soluții viabile pentru a îmbunătăți eficiența, transparența și responsabilitatea instituțiilor publice.

În urma dezbaterilor au fost identificate șase prime criterii pentru a fundamenta o matrice a sustenabilității administrative:

Populația și demografia. Evaluarea numărului de locuitori, cu praguri luate în calcul, cum ar fi comunele cu sub 1.500 sau sub 3.000 de locuitori și orașele sub pragul de 10.000 de locuitori;

Sustenabilitatea economică. Analiza comparativă dintre veniturile proprii ale primăriei și cheltuieli, precum și gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale;

Capacitatea administrativă. Competențele administrației locale în domenii precum urbanism, achiziții publice și asistență socială, alături de investițiile realizate și fondurile europene/guvernamentale atrase;

Conectivitatea. Distanța și timpul de acces față de principalele căi de comunicație (drumuri naționale, autostrăzi), spitale, servicii de urgență și alte infrastructuri esențiale;

Accesibilitatea (accesul la servicii de bază). Accesul cetățenilor la școli, dispensare, medici, creșe, grădinițe și servicii administrative;

Serviciile publice locale. Existența și calitatea infrastructurii edilitare, inclusiv rețelele de apă, canalizare, gaze, iluminat public și transport în comun.

În prezent, România are peste 450 de UAT-uri cu mai puțin de 1.500 de locuitori, alte 1.100 cu până la 3.000 de locuitori, iar 55% dintre orașe nu mai îndeplinesc pragul legal de 10.000 de locuitori.

În România nu s-a mai făcut o reformă administrativă din anul 1968 și este imposibil să mai avem la această oră o administrație publică funcțională, cu sisteme anacronice, unele depășite de realitățile secolului 21.

Implementarea reformelor administrativ-teritoriale va însemna concret servicii de mai bună calitate, reducerea decalajelor și eligibilitate pentru finanțări europene sau de la bugetul de stat, care în actualul format administrativ fărâmițat nu se pot obține.

Pe de altă parte, nu mai este timp de pierdut nici din perspectiva cadrului financiar multianual 2028-2034, unde for fi stabilite fondurile de coeziune.

Asumarea reformei administrative de către PSD va genera inevitabil multe dezbateri și vor fi costuri politice pentru toate partidele, dar trebuie să înțelegem cu toții că tot efortul se face cu un singur scop – creșterea calității vieții cetățenilor.