Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a anulat sentinţa care menţine decizia Comisiei Europene de a refuza înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale depusă de liderii Consiliului Național Secuiesc, arată agenția ungară de știri MTI. Instanţa cu sediul la Luxembourg a dat joi publicităţii sentinţa, motivând că atât prima instanţă sesizată, cât şi Comisia Europeană au aplicat greşit dreptul comunitar atunci când au refuzat înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti europene privind îmbunătăţirea situaţiei regiunilor minorităţilor naţionale. Cu toate acestea, arată agenția de presă MTI, instanţa a întărit ce a stabilit Tribunalul, şi anume că particularităţile etnice, culturale, religioase sau lingvistice ale regiunilor minorităţilor naţionale nu aparţin de sfera noţiunii de “discriminare serioasă şi permanentă”, drept urmare nu pot fi luate în considerare în cadrul scopului politicii de coeziune, deoarece caracteristicile nu pot fi privite ca dezavantaj permanent din punct de vedere al dezvoltării economice, faţă de regiunile din zonă. În acest context, liderul CNS Balázs Izsák este de părere că soluția CJUE este în favoarea tuturor. „A câştigat Comisia Europeană, care îşi poate eficientiza politica de coeziune, a câştigat România (…) şi a câtigat Slovacia, deoarece dacă şi regiunile locuite în majoritate de comunităţi naţionale din România şi Slovacia funcţionează bine, acest lucru aduce bani ţării şi ţara va funcţiona mai bine”, susține Balázs Izsák.
Preşedintele CNS mai afirmă că sentinţa subliniază că a fost aplicat în mod eronat dreptul comunitar de către Comisia Europeană atunci când a refuzat înregistrarea iniţiativei. Acesta a adăugat: deşi instanţa nu obligă CE la nimic, dar după toate acestea Comisia nu poate face altceva decât să înregistreze iniţiativa. Cel mai probabil aceasta se va întâmpla înainte ca actuala conducere, în frunte cu Jean Claude Juncker, să îşi depună mandatul, în urma alegerilor europarlamentare din mai. După înregistrare poate începe campania de strângere a semnăturilor de susţinere, este de părere liderul CNS. „Dacă începe strângerea de semnături, putem continua la nivel unional lupta pe care am pornit-o pentru Ţinutul Secuiesc şi pentru secui”, a declarat Balázs Izsák care subliniază că preşedinţia rotativă românească a Consiliului Uniunii Europene şi-a ales drept motto “coeziunea, o valoare comună europeană”, iar România trebuie să înveţe din această sentinţă. „Atât timp cât durează sărăcirea artificială a Ţinutului Secuiesc, acest motto nu este credibil”, a conchisBalázs Izsák potrivit căruia duminică, de Ziua Libertăţii Secuieşti, CNS a lansat către secui un nou apel la comemorare şi participarea la un marş care va avea loc la Tîrgu-Mureş, iar în petiţia de protest vor cere, printre altele, ca România să acţionze conform motto-ului ales.
Deponenţii iniţiativei cetăţeneşti numită “Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor si sustenabilitatea culturilor regionale” – Balázs Izsák, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) şi Attila Dabis, însărcinatul pe relaţii externe al CNS – au susţinut că prin aplicarea politicii sale de coeziune, UE periclitează particularităţile etnice, culturale, religioase sau lingvistice ale regiunilor locuite de minorităţile naţionale, iar aceste particularităţi sunt privite ca serioase şi permanente deficienţe demografice, pe care UE ar trebuie să lupte să le îndepărteze din politica sa de coezuine. Din acest motiv iniţiatorii au propus ca UE să trateze cu o atenţie deosebită aceste regiuni.
Potrivit liderilor CNS, lansarea iniţiativei cetăţeneşti a fost justificată de faptul că locuitorii din Ţinutul Secuiesc au constatat că, în pofida finanţării generoase acordate României de către UE, economia Ţinutului Secuiesc rămâne în urmă. Secuii se confruntă zilnic cu obstacole în ceea ce priveşte afacerile lor, ocuparea forţei de muncă, sănătatea, educaţia şi rezolvarea problemelor curente. Prin urmare CNS, prin iniţiativa sa de colectare a semnăturilor, intenţionează să modifice normele politicii de coeziune a UE, astfel încât banii contribuabililor din Uniunea
Europeană să nu poată fi utilizaţi în politici anti-minoritare. „Degradarea regiunilor naţionale poate duce la lichidarea unei comunităţi naţionale date, ceea ce încalcă valoarea fundamentală a Uniunii Europene. Dăinuirea comunităţilor naţionale autohtone care trăiesc într-o minoritate, în ţara lor natală, este o condiţie fundamentală pentru conservarea comunităţii naţionale şi, astfel, pentru conservarea diversităţii culturale a Uniunii”, se arată într-n comunicat al CNS, citat de MTI.
În 2013, Comisia Europeană a apreciat că reglementarea propusă nu este de competenţa UE şi, prin urmare, nu poate fi demarată acţiunea de strângere a celor un milion de semnături necesare unei astfel de iniţiative. Iniţiatorii s-au adresat atunci Tribunalului Curţii Europene, solicitând anularea deciziei CE. Sentinţa dată în prima instanţă, în 2016, a respins sesizarea, motivând că reclamanţii nu au putut dovedi existenţa pericolelor şi deficienţelor amintite. Izsák şi Dabis au atacat acestă sentinţă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. România, Slovacia şi Grecia au intervenit în proces de partea Comisiei, iar Ungaria de partea iniţiatorilor.
Tribunalul a susţinut că în chestiunea privind oportunitatea ca politica de coeziune să servească drept fundament juridic pentru luarea în considerare, la nivel comunitar, a intereselor regiunilor care se văd discriminate, mai mult, periclitate politic, instanţa consideră că sarcina probei revine iniţiatorilor.
Curtea de Justiţie a UE consideră însă, că în baza acestei argumentaţii Tribunalul a aplicat greşit legea, deoarece întrebarea dacă acceptarea măsurii propuse în cadrul iniţiativei cetăţeneşti intră în sfera de competenţă a Comisiei Europene, nu ţine de sfera analizei probelor, ci decurge de fapt din interpretarea şi aplicarea tratatelor de bază. Aşadar, atunci când la Comisia Europeană este depuă o propunere privind o iniţiativă cetăţenească europeană, organismul nu are sarcina în acea etapă de a analiza dacă au fost ataşate probe pentru fiecare fapt amintit, nici dacă motivarea privind propunerea sau măsurile propuse este suficientă. Comisia trebuie să se restrângă la analiza faptului că din punct de vedere obiectiv reglementările propuse pot fi acceptate, la modul abstract, în baza tratatului UE.
