Dumitrița Gliga, deputat PSD Mureș: Legea care deblochează Răstolița a trecut din nou în Parlament!

Legea a fost votată în 2025, dar ulterior președintele a contestat-o la Curtea Constituțională. CCR a respins sesizarea președintelui, dar în loc de promulgare, acesta a decis să o retransmită Parlamentului pentru reexaminare. Astăzi, în Camera Deputaților am readoptat proiectul de lege – DESIGUR, ÎN FORMA INIȚIALĂ care s-a dovedit constituțională – proiect care permite deblocarea proiectelor hidroenergetice vizate de lege, începute înainte de 29 iunie 2007, între care și amenajarea hidroenergetică de la Răstolița.

Sunt unul dintre inițiatorii acestei legi, am susținut-o de la început și am votat pentru adoptarea ei inițială, în octombrie 2025.

O parte din importurile pe care face România, la preturi mari, ar fi fost evitate în ultimii an dacă aceste hidrocentrale ar fi fost finalizate și nu ar fi fost blocate de diverse ONG-uri în instanță. 200.000 de gospodării ar putea fi alimentate; peste 214 MWh putere instalată.

Pentru noi, în Mureș, miza este foarte concretă: finalizarea amenajării hidroenergetice de la Răstolița, o investiție realizată în proporție de peste 90%, în care statul român a investit deja resurse importante.

Potrivit modificării autoritatea publică centrală pentru protecția mediului dispune modificarea limitelor ariilor naturale protejate în termen de 60 de zile prin scoaterea unor suprafețe din interiorul ariilor naturale protejate, dacă pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului sau Decrete de stat, obiective de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice, obiectivele fiind în curs de execuție sau demarate anterior acestei date, în temeiul legislației în vigoare. Noile limite ale ariilor naturale protejate vor fi trasate astfel încât perimetrul schemei de amenajare hidroenergetice, inclusive al drumurilor de acces aferente amenajărilor hidroenergetice, stațiilor și liniilor de evacuare putere aferente acestora să fie în afara ariei naturale protejate. Suplimentar, între noile limite ale ariei naturale protejate și limitele amenajării hidroenergetice va fi păstrată o zonă minimă, tampon, de lățime 100 metri, pe toată lungimea de grănițuire”.

În aprilie 2025, Guvernul României a dat HG PENTRU SCOATEREA DIN FOND FORESTIER a suprafețelor unde este lacul de acumulare și o parte din drumurile de acces, la Barajul de la Răstolița. Tocmai pentru ca lucrări să poată fi finalizate. Din total suprafață cuprinsă în HG, adică 37,5263 ha – DOAR 0,63 ha sunt parte din Parcul Național Călimani.

Totuși, cele 0,6 ha au constituit unul din argumentele ONG-urilor atunci când au reușit, în instanță, sistarea lucrărilor la Răstolița și suspendarea Acordului de Mediu, respectiv a Hotărârii de Guvern.

Răstolița înseamnă energie regenerabilă produsă în România, valorificarea unei investiții publice majore și mai multă siguranță pentru sistemul energetic național.

Cu atât mai mult acum, când România are nevoie de mai multă energie produsă în țară, de reglarea sistemului energetic național – și aici au de fapt aceste amenajări un rol deosebit de important – fiecare capacitate de producție contează și fiecare investiție aproape finalizată trebuie pusă în funcțiune!

De la adoptarea inițială, în octombrie 2025, legea a parcurs mai multe etape, fiind contestatăla CCR și retrimisă la examinare în Parlament:

15 octombrie 2025 – Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea.

11 noiembrie 2025 – Președintele României a sesizat Curtea Constituțională.

24 iunie 2026 – CCR a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României.

3 august 2026 – decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial.

12 august 2026 – Președintele României a trimis legea Parlamentului spre reexaminare.

Astăzi – Camera Deputaților a readoptat legea, în forma în care a fost transmisâ inițial la promulgare! Declarată, de altfel, constituțională.