Dumitrița Gliga, deputat PSD Mureș: Răstolița poate merge mai departe!

Astăzi, 9 septembrie, Președintele României a promulgat legea care permite deblocarea proiectelor hidroenergetice începute înainte de 29 iunie 2007, între care se află și amenajarea hidroenergetică de la Răstolița.

Este finalul unui drum legislativ lung, cu multe obstacole, dar și un pas decisiv pentru ca investiția de la Răstolița să poată fi dusă la bun sfârșit.

Sunt unul dintre inițiatorii acestei legi, un demers susținut de PSD, pe care l-am sprijinit de la început și pentru care am votat încă de la adoptarea inițială, în octombrie 2025. Am susținut constant că România nu își poate permite să abandoneze investiții energetice realizate în proporție covârșitoare, mai ales într-o perioadă în care avem nevoie de mai multă energie produsă în țară.

Pentru județul Mureș, promulgarea acestei legi are o miză cât se poate de concretă: finalizarea amenajării hidroenergetice de la Răstolița, investiție realizată în proporție de peste 90%, pentru care statul român a alocat deja resurse importante.

Dar Răstolița nu este doar un proiect al județului Mureș. Finalizarea acestor amenajări hidroenergetice înseamnă noi capacități de producție din surse regenerabile, reducerea dependenței de importuri și un plus de stabilitate pentru sistemul energetic național. Proiectele vizate de lege însumează peste 214 MW putere instalată și ar putea asigura energia necesară pentru aproximativ 200.000 de gospodării.

Legea promulgată astăzi prevede posibilitatea modificării limitelor ariilor naturale protejate pentru acele suprafețe în care, la data de 29 iunie 2007, existau deja obiective de investiții hidroenergetice aprobate prin hotărâri ale Guvernului sau decrete de stat și aflate în execuție ori demarate anterior acestei date. Noile delimitări trebuie să păstreze și o zonă-tampon de minimum 100 de metri între amenajările hidroenergetice și limitele ariilor protejate.

În cazul Răstolița, Guvernul României a adoptat, în aprilie 2025, hotărârea pentru scoaterea din fondul forestier a suprafețelor necesare lacului de acumulare și unei părți a drumurilor de acces, tocmai pentru a permite finalizarea lucrărilor. Din suprafața totală de 37,5263 hectare prevăzută în hotărâre, doar aproximativ 0,63 hectare fac parte din Parcul Național Călimani.

Cu toate acestea, această suprafață a reprezentat unul dintre argumentele invocate în demersurile în instanță care au dus la sistarea lucrărilor de la Răstolița și la suspendarea Acordului de Mediu, respectiv a Hotărârii de Guvern.

Drumul legii până la promulgarea de astăzi a fost unul lung. Iată un scurt istoric al inconvenientelor:

15 octombrie 2025 – Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat legea;

11 noiembrie 2025 – Președintele României a sesizat Curtea Constituțională;

24 iunie 2026 – CCR a respins ca neîntemeiată obiecția de neconstituționalitate;

3 august 2026 – decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial;

12 august 2026 – Președintele României a trimis legea Parlamentului spre reexaminare;

Parlamentul a readoptat legea, în forma declarată constituțională;

9 septembrie 2026 – Președintele României a promulgat legea.

După un an de proceduri, contestații și reexaminări, legea este, în sfârșit, promulgată.

Pentru mine, ca parlamentar de Mureș și unul dintre inițiatorii acestei legi, Răstolița a fost și rămâne o miză importantă. Vorbim despre o investiție aproape finalizată, despre energie regenerabilă produsă aici, în România, și despre valorificarea unor resurse publice deja investite.

România are nevoie de capacități noi de producție și de un sistem energetic mai sigur și mai echilibrat. Iar atunci când o investiție strategică este realizată în proporție de peste 90%, responsabilitatea noastră este să găsim soluțiile legale pentru a o finaliza și a o pune în funcțiune.

Răstolița poate merge mai departe!