Am avut onoarea de fi gazda, în calitate de președinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputatilor, reprezentantilor Consiliului Național al Elevilor (CNE) și ai Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR).
Cele două organizații au prezentat și dezbătut două rapoarte extrem de importante: Raportul privind implementarea Statutului Elevului și Raportul național privind respectarea prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului.
Este foarte important că aceste rapoarte sunt prezentate și dezbatute într-un cadru formal la nivel atât de înalt, ca parte a dialogului instituțional între Parlament ca factor de decizie și structurile asociative ale elevilor și studenților, beneficiari principali ai sistemului de învățământ.
Rapoartele, ultimele bazate pe legislația veche, se bazează pe date colectate de la aproape 19.000 de elevi și profesori din īntreaga țară, respectiv de la membri ai 24 de organizatii studentești, reprezentând 24 de universități.
✅Sunt multe tendințe pozitive, în special din perspectiva alocării bugetare:
Pentru decontarea transportului, bugetul alocat a crescut de la 186 mil. de lei în 2023 la 387 mil. de lei în 2024.
Pentru masa și cazarea studentilor, bugetul s-a dublat, de la 760 mil. de lei la īnceputul lui 2023, la 1,5 miliarde în 2024.
Pentru modernizarea spațiilor universitare și construirea de noi cămine studentesti s-au alocat prin PNRR 70 mil. de euro.
Aproape jumătate din copiii României primesc cel puțin o bursă, ceea ce a dus la o creștere constantă a alocării bugetare.
❗Ca lucruri de îmbunåtățit, elevii au identificat, pe bună dreptate, nevoia aprobării urgente de către Ministerul Educației a noilor planuri cadru, moderne și corelate cu profilul absolventului. Este o cerință mai mult decât decentă a elevilor, care vor un plan cadru și un curriculum de secol XXI, bazat pe nevoile lor și pe modul de viață al generațiilor tinere, și care ar fi trebuit deja să fie implementat.
Majoritatea elevilor, în procent de 72,7%, susțin că nu au acordat feedback cadrelor didactice privind activitatea de învățare, deși acest lucru este obligatoriu la nivel de sistem din 2021. În acest context, este puțin probabil ca actul de predare-învățare-evaluare să poată evolua constant, dacă beneficiarii primari nu au posibilitatea sau nu sunt încurajați să își exprime opiniile despre orele de curs.
Recomandarea din raportul ANOSR cu privire la oferirea de trasee flexibile de învățare tuturor studenților, prin crearea unor pachete de discipline opționale din care fiecare student să-și poată alege cel puțin o disciplină pe parcursul unui ciclu de studii este un început, dar poate ar trebui să ne uitam cu și mai mult curaj la modalitati prin care accesul facil la informatie să fie folosit pentru a customiza procesul educațional din ce în ce mai mult pe nevoile și interesele individuale ale studentilor și ale elevilor, renunțând la modelul învățării „în serie”.
De altfel, regăsim o recomandare similară și în raportul CNE, referitor la creșterea ponderii curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ) la 40% din totalul orelor prevăzute în planurile-cadru.
Raportul ANOSR subliniază faptul că accesibilizarea învățământului superior pentru studenții cu dizabilități se dovedește în continuare o problemă la nivelul multor instituții de învățământ superior, doar un număr redus de instituții reușind să aibă spații adaptate pentru mai multe tipuri de dizabilități și să ofere metode de predare, învățare și evaluare adecvate nevoilor studenților cu cerințe educaționale speciale sau cu dizabilități. Aceasta este cu siguranță situația și în multe școli din țară.
Dumitrița Gliga, deputat PSD Mureș
