Angajamentul României privind combaterea antisemitismului, rasismului şi a extremismului de orice natură, precum şi promovarea cunoaşterii şi consolidarea educaţiei în domeniul Holocaustului, a fost reafirmat recent de delegația țării noastre prezentă la cea de-a 76-a sesiuni a Adunării Generale a ONU.
Consider fundamental că în ultima perioadă Parlamentul României a adoptat o serie de acte normative esențiale în ceea ce privește poziționarea noastră ca națiune în problematica Holocaustului. Amintesc, în această idee, Legea pentru combaterea antisemitismului, Legea pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi a Holocaustului din România, Legea prin intermediul căreia au fost deschise integral arhivele privind Holocaustul şi viaţa evreiască din România.
Sunt decizii politice majore, concrete, care denotă schimbarea pozitivă asumată de România în ceea ce privește reabilitarea memoriei victimelor Holocaustului, precum și a combaterii antisemitismului şi xenofobiei, aspecte apreciate cum se cuvine pe plan internațional, inclusiv din partea statului Israel.
Ororile istorice ale Holocaustului au avut loc din cauza propagării mecanismului urii, introdus în conștiința popoarelor de către toți dictatorii. Din păcate, încă există și în România europeană a anului 2021 similitudini cu scenele din fostele timpuri despotice, în care puterea supremă se afla, de regulă în mâinile unui singur om.
Cu ocazia Zilei Naționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului fac un apel la întreaga clasă politică să renunțe la scenele nepotrivite și lipsite de eleganță văzute, din păcate, aproape zilnic, cu hărțuieli și împroșcări cu noroi ale adversarilor politici.
Cred că țelul nostru comun, al celor care activează în politică și în Parlament, nu este de cel de a propaga un holocaust al conștiințelor, ci de a conlucra spre binele comun al românilor.
Ervin Molnar, deputat PNL
