România este nevoită să redimensioneze modul de producție a alimentelor, precum și procesele agricole, astfel încât să reducem emisiile de gaze cu efect de seră și să fim performanți din punctul de vedere al protejării mediului înconjurător.
La nivel global, în prezent, sistemul alimentar produce nu mai puţin de 27% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Două treimi din aceste emisii legate de alimente provin din agricultură, silvicultură şi utilizarea terenurilor, iar restul din prelucrare, transport şi ambalare. Producţia animalieră generează 45% din totalul emisiilor de metan din lume, în timp ce îngrăşămintele şi produsele de protecţie a culturilor 80% din totalul emisiilor de protoxid de azot.
Astfel, atingerea obiectivelor de sustenabilitate ale României, discutate la Summitul privind schimbările climatice COP26 de la Glasgow, va depinde în mare măsură de transformarea sectorului alimentar dintr-o sursă de carbon într-un absorbant de carbon.
Cel mai mare impact asupra sustenabilităţii are loc în primele etape ale lanţului de aprovizionare cu alimente. Consumatorii, mărcile şi comercianţii cu amănuntul au adesea o mică vizibilitate directă sau control asupra acestui aspect. În timp ce doar unii comercianţi cu amănuntul pot exercita acest control, fermierilor le este foarte greu să facă investiţiile necesare, în vederea reducerii amprentei de carbon, ca urmare a impactului negativ asupra marjelor de exploatare, deja foarte mici.
La nivel mondial, s-a stabilit că modul actual de a produce alimente nu este nici sustenabil şi, în cele mai multe cazuri, nici sănătos. România trebuie să se conformeze astfel și să se îndepărteze cât mai rapid de sistemul agricol convenţional, tradiţional, liniar, degenerant şi cu un impact negativ asupra mediului. Tendința este de a adopta un sistem agricol regenerativ, cu un impact mai pozitiv asupra ecosistemului și a protecției mediului.
Pentru a realiza acest obiectiv, țara noastră are nevoie de investiţii în tehnologii noi, în scopul creşterii şi restabilirii sănătăţii solului, a rezilienţei şi a biodiversităţii sale. Un sol sănătos va reduce semnificativ carbonul din aer, fapt ce va influenţa pozitiv schimbările climatice și ar ajuta fermierii să restabilească biodiversitatea, să menţină productivitatea culturilor, să reducă costurile și să își sporească profiturile. Nu în ultimul rând, noul sistem agricol de tip regenerativ va crea oportunităţi de dezvoltare a unor noi modele de venituri pentru toţi cei implicați în lanţul valoric alimentar, de la fermieri la comercianţii cu amănuntul.
Este imperios necesar să avem o creştere rapidă a nivelului de integrare sustenabilă a producției agro-alimentare, prin încurajarea fermierilor de a introduce pe piaţă propriile mărci şi concepte alimentare durabile, asigurându-le, în acelaşi timp, și compensaţii adecvate.
Ervin MOLNAR, deputat Mureș
