În anul în care se împlinesc 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, pastorul László Tőkés, anunță organizarea mai multor evenimente, primul dintre acestea fiind o conferinţă organizată marţi, 19 februarie în Parlamentul European moderată de Zsolt Szilágyi, șeful de cabinet al europarlamentarului László Tőkés și care a subliniat, potrivit unui comunicat de presă remis ieri că „revoluţia a deschis calea României către o Europă unită, liberă şi democratică. Momentul Timișoara a fost practic unicul în ultimii o sută de ani când românii și maghiarii au luptat împreună pentru libertate”.
În cele ce urmează puteți citi, în relatarea oficială a Biroului de presă al lui László Tőkés, luarea de cuvânt a celui care a fost scânteia care a dus la izbucnirea Revoluției de la Timișoara.
COMUNICAT
László Tőkés: „Fără aflarea adevărului, tranziţia începută odinioară nu poate fi dusă la bun sfârșit
Conferinţa organizată marţi, 19 februarie în Parlamentul European, primul din șirul evenimentelor organizate cu scopul reliefării celei de-a 30-a aniversări a Revoluţiei din 1989 de la Timişoara, a fost deschisă de Zsolt Szilágyi, șeful de cabinet al europarlamentarului László Tőkés gazda întrunirii de la Bruxelles. Moderatorul a subliniat că revoluţia a deschis calea României către o Europă unită, liberă şi democratică. Momentul Timișoara a fost practic unicul în ultimii o sută de ani când românii și maghiarii au luptat împreună pentru libertate.
Tranziţia din Europa Centrală şi de Est „a deschis un nou capitol în istoria bătrânului continent” şi a permis reunificarea Europei divizată de Cortina de Fier şi de Războiul Rece – a precizat europarlamentarul transilvănean, László Tőkés în alocuțiunea sa de debut a miniconferinței, la care au participat invitați de seamă și o asistență multietnică. Privind din România şi uitându-ne împrejur prin Uniunea Europeană, s-ar putea să ne cuprindă sentimentul dezamăgirii văzând cum ţările aflate în tranziţie şi însăși Uniunea își apreciază propriul trecut, propria moștenire – a afirmat Tőkés, sugerând că trecutul comun și inițiala solidaritate nu sunt estimate azi la valoarea lor adevărată.
Aşa cum a precizat, la vremea respectivă, o mică comunitate de enoriaşi reformaţi din Timişoara a luptat pe viaţă şi pe moarte cu dictatura ateisto-comunistă a lui Ceauşescu şi cu serviciul secret represiv, Securitatea. Deşi România azi se scaldă în lumina reflectoarelor internaţionale, un regim postcomunist este în continuare la putere, în urma căruia „tot felul de nenorociri revin și ne apasă chiar şi după 30 de ani”.
Fostul preot reformat al Timișoarei, care prin nesupunere și disidență a contribuit decisiv la declanșarea revoltei populare anitcomuniste din 1989, a subliniat că nu trebuie uitate începuturile şi speranţele nobile, trebuie să ne amintim în mod deschis, de unde am pornit şi, după trei decenii, în ce direcţie ne-am îndreptat şi unde am ajuns. În opinia sa, răspunsurile la aceste întrebări nu pot fi considerate liniştitoare. După speranţele şi planurile iniţiale am fost dezamăgiţi, deoarece când evenimentele din Timişoara s-au transformat în revoluţia română, aceasta a fost imediat deviată de o lovitură de stat şi, din acel moment, lucrurile au evoluat după scenarii care au înnăbuşit şi au deturnat definitiv tranziţia românească. Fără aflarea adevărului şi fără reparaţie, situaţia actuală de criză a ţării noastre nu poate fi rezolvată, iar tranziţia începută odinioară nu poate fi dusă la bun sfârşit. Trebuie să luptăm fără a ne da îndărăt şi să trăim cu o speranță statornică” – a afirmat europarlamentarul ales pe listele Fidesz-KDNP.
László Tőkés a mai subliniat, că nicio clipă nu avem voie să uităm de victimele nevinovate şi de lecţiile pline de durere ale regimurilor totalitare ale secolului trecut, dar pe drumul anevoios care a început în 1989 trebuie să mergem împreună, construind în comun o „Europă puternică, unită şi competitivă”.
Europarlamentarul Fidesz, Kinga Gál, originară din Ardeal, a arătat că în ultimele decenii în România nu s-a schimbat mai nimic în ceea ce privește politica minoritară, maghiarii sunt priviţi ca cetăţeni de rangul doi. A atras atenţia asupra faptului că „fără Timişoara” nu s-ar fi ivit nici măcar șansa dobândirii unor libertăți fundamentale și drepturi umane. „Timişoara ne învaţă vigilenţa, amintirea şi păstrarea moştenirii comunităţii maghiare din Transilvania, care a devenit un simbol al inepuizabilei speranţe” – a conchis d-na Gál.
În continuare au mai luat cuvântul europarlamentarul estonian Tunne Kelam, creștin-democrat, membru în Comisia pentru Afaceri Externe al PE, unii membri ai Comitetul Memorial Timișoara 1989 – creat cu scopul cultivării memoriei revoltei și solidariății de odinioară –, precum István Tőkés, Zoltán Balaton, István Tolnay, Zsolt Attila Borbély.
Cătălin Regea, vicepreședintele Societății Timișoara, cunoscutul ONG ce luptă de trei decenii cu reminiscențele comunismului și pentru restaurarea valorilor europene în România, în expunerea sa axată pe cronologia evenimentelor din decembrie 1989 și pe contextul istoric de atunci și de azi, a ținut să concluzioneze: „Pe lȃngǎ aceastǎ ascundere, timp de 30 de ani, a adevǎrului, ȋncǎ o etapǎ neȋncheiatǎ a Revoluției Romȃne o reprezintǎ reparația mentalitǎții colective distrusă de regimul comunist și a comportamentului social deformat al individului, aceste impedimente putȃnd sǎ genereze accidente prin care oameni cu o ȋndoielnicǎ pregǎtire și cu o precarǎ educație sǎ acceadǎ la funcții ȋnalte ȋn stat sau ȋn administrație. Desigur, cazurile singulare produc momente hilare, atȃta timp cȃt nu produc leziuni sociale sau perturbǎri strategice, dar problema generalǎ constǎ ȋn corupția endemicǎ ce ne ține captivi și ȋntr-un sistem de educație perimat, bazat pe memorare, ce produce analfabeți funcționali care nu se pot scutura de cȃrjele corupției și ale nepotismului. Independența justiției, reforma structuralǎ a ȋnvǎțǎmȃntului și consolidarea separǎrii puterilor ȋn stat sunt puncte ȋn care dezideratele martirilor Timișoarei și ai Romȃniei ȋncǎ nu și-au atins forma idealǎ.”
Bruxelles, 20 februarie 2019
Biroul de presă al europarlamentarului László Tőkés
