Au trecut 33 de ani de la Revoluția din decembrie 1989 și încă avem multe întrebări fără răspuns. S-au scris sute de cărți, s-au publicat documente importante, nenumărate articole de presă și rechizitorii, dar încă nu avem o condamnare pentru grupul restrâns de oameni care a răspuns cu gloanțe împotriva celor care au cerut, în stradă, libertatea. Românii care s-au ridicat împotriva regimului politic ilegitim, represiv și abuziv – puțini, raportat la întreaga populație – au știut că protestul lor este de fapt un sacrificiu, asumat de bunăvoie, cu un curaj nebun, în numele întregului popor. Dar nu au mai apucat să afle că au plătit cu propriul sânge nașterea unui regim democratic imperfect, fragil, care nu s-a maturizat cu adevărat nici astăzi.
Dacă am fi avut curajul lor …
– Am fi protejat mai bine democrația fragilă din anii ’90 de falangele unor elite cu experiență politică acumulată înainte de 1989, care se aflau deja „în gară, când a sosit trenul Revoluției”.
– Am fi reușit să avem condamnări penale pentru cei responsabili de crimele din decembrie 1989.
– Astăzi am fi avut o rețea de șosele de mare viteză, care ar fi brăzdat cele trei provincii istorice, Muntenia, Transilvania și Moldova.
– Am fi transformat România într-o putere economică și militară în Europa de Est, membră în Spațiul Schengen.
– Nu am fi avut milioane de cetățeni plecați la muncă în străinătate și am fi fost mai capabili să ne păstrăm vârfurile acasă.
– Nu am fi aniversat Centenarul României Mari sub semnul major al unui proiect de unitate națională, concentrați asupra secvențelor narative consacrate în jurul Marelui Război și al Unirii. Am fi învățat că nu doar trecutul glorios este materia din care ne putem fabrica identitatea, ci și din proiectele îndrăznețe legate de viitor, din capacitatea noastră de a construi inteligent și pragmatic România de mâine.
– Ne-am fi mândrit mai puțin cu inaugurarea stadioanelor, importante, fără îndoială și ele dar am fi construit mai multe spitale.
– Am fi auzit mai des Imnul de stat al României la competiții sportive internaționale și nu am fi uitat să ieșim în stradă pentru a sărbători victoriile echipei naționale de fotbal.
Nu am avut curajul celor care s-au sacrificat pentru libertate în Revoluția din 1989, dar am avut suficient timp să medităm asupra consecințelor nefaste ale cinismului patriotard cu care s-a pudrat chipul României în ultimii 33 de ani. Este timpul să examinăm colectiv ce am făcut cu libertatea pentru care peste o mie de români au plătit cu sângele lor și măcar de aici înainte să dăm dovadă de mai mult curaj și responsabilitate.
Leonard Azamfirei, senator PSD Mureș
