Republica Moldova a decis să iasă din Comunitatea Statelor Independente (CSI), un gest firesc în contextul războiului din Ucraina și mai ales după ce a obținut statutul de candidată pentru aderarea la UE.
Născută din ruinele URSS și pentru a contrabalansa influența UE sau NATO, CSI este de fapt doar un mijloc prin care Kremlinul încearcă să-și mențină zona de influență în statele ex-sovietice.
Georgia era membră CSI când a fost atacată de Federația Rusă în august 2008. Ucraina, stat fondator CSI alături de Belarus și de Federația Rusă, este supusă unor atacuri barbare din partea armatei ruse, în timp ce Putin are fantasme cu gândul la proiectul Novorossyia, formațiune cvasi-statală care include regiuni ce aparțin Ucrainei. Republica Moldova, membră CSI de trei decenii, a fost supusă în repetate rânduri șantajului energetic și embargourilor economice, iar în ultimul timp a devenit o țintă recurentă a retoricii agresive a Kremlinului.
CSI este un proiect depășit, pe care un singur stat îl mai îmbrățișează cu entuziasm: Belarus. În rest, state membre CSI care fac parte și din alte proiecte de integrare regională, precum Uniunea Economică Euroasiatică sau Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), caută noi oportunități geo-economice și se distanțează pe orbita de influență rusă.
Kremlinul nu a reușit să medieze un compromis pe granița dintre Kârgâzstan și Tadjikistan, două state din Asia Centrală membre CSI și OTSC. Armenia este nemulțumită de modul în care militarii ruși gestionează situația în regiunea Nagorno-Karabah (negocierile de pace dintre Armenia și Azerbaidjan au loc la Washington și la Bruxelles). Mari companii occidentale s-au mutat din Rusia în Kazahstan, care își orientează politica externă și economică tot mai mult spre China și UE, care este cel mai mare partener comercial al țării. Azerbaidjanul caută noi oportunități energetice și logistice, încercând să se protejeze de impactul sancțiunilor impuse Federației Ruse, care se extind și asupra partenerilor economici și comerciali ai statului rus.
Pentru lumea civilizată, Federația Rusă a devenit un stat paria în urma declanșării războiului din Ucraina. Tot mai izolată internațional, slăbită intern și cu o reputație geopolitică profund devalorizată în spațiul ex-sovietic, Federația Rusă a reușit în 447 de zile să-și deterioreze pe termen lung relațiile cu Occidentul și să dezvăluie surprinzătoare vulnerabilități în fața statelor din proximitatea sa imediată. În mod paradoxal, Vladimir Putin a devenit punctul slab al CSI, iar asocierea cu liderul de la Kremlin este tot mai nocivă pentru interesele economice și de politică externă ale statelor „independente”, care s-au aliniat timp de trei decenii pe cercul de influență trasat de Kremlin.
Leonard Azamfirei, senator PSD Mureș
Sursă foto: cdn.britannica.com
