Viceprimarul revocat joi cu votul a 17 consilieri locali de la Tîrgu-Mureș, lasă să se înțeleagă că va contesta în instanță hotărârea adoptată de aleșii locali la inițiativa UDMR. „Dreptul la apărare este reglementat de art. 239 (5) din Codul administrativ, și art. 105 din Regulamentul de funcționare: „(5) Împotriva sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si d) persoana în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie”, spune Makkai Grigore într-un document transmis presei și consilierilor locali în care răspunde tuturor acuzațiilor care au stat la baza hotărârii de revocare a sa din funcția de viceprimar.
Redăm mai jos textul răspunsului formulat de Makkai Grigore la inițiativa colegilor săi din UDMR, inițiativă votată și de PNL, PSD și POL, așa cum ne-a parvenit de la Biroul de Presă al administrației locale de la Tîrgu-Mureș.
În atenția consilierilor locali!
În atenția presei!
Răspuns la propunerea de eliberare din funcție a viceprimarului Dr. Makkai Grigore
Cadrul juridic
Da, stimați consilieri! Viceprimarii poți fi demiși. Dar nu cu un asemenea material rușinos, o mizerie intelectuală, cu referințe ilegale, imorale, și puternic anticolegiale. Este un material făcut în grabă, la ordin, cu greșeli în redactare și incoerenţă în exprimare. Recunosc, am citit cu silă și doar pentru că este vorba de mine. Parcurgând materialul am simțit cum mă golesc intelectual, cum mă descalific ca OM, cum mă fac din OM, NEOM. Cât de ascultător și supus trebuie să fii să concepi și să semnezi o asemenea sărăcie intelectuală. Este o palmă pe obrazul întregului Consiliu Local, un puci împotriva organizației UDMR municipală, structură prin care ați devenit și dumneavoastră, semnatarii, consilieri locali. Bezna minții.
Articolul invocat de semnatari, art. 152. alin (5) din Codul administrativ (OUG 57/2019) se referă doar la una din cerințele formale și anume la semnătura a „unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție”. Însă leguitorul, pentru desăvârșirea acțiunii de demitere, mai impune și niște condiții de substanță, de care onor semnatarii fac abstracție în mod deliberat.
Eliberarea din funcție a unui viceprimar este reglementată la origini în Legea nr. 393/2004, privind Statutul aleșilor locali, revocat, dar preluat integral în art. 239, din Codul administrativ și în art. 104, alin. (1) din HCL nr. 208/2017, Regulamentul de Funcționare a Consiliului Local al Municipiului Târgu Mureș.
Acesta din urmă dispune: „Art. 104. (1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, persoanelor în cauză li se pot aplica următoarele sancţiuni:
a.- mustrare;
b.- avertisment;
c.- diminuarea indemnizaţie cu 5 – 10% pe timp de 1 – 3 luni;
d.– eliberarea din funcţie;”
Cu alte cuvinte, atât leguitorul național (parlamentul), cât și leguitorul local (consiliul local), pe bună dreptate legiferează, că la baza oricărei sancționări a viceprimarului trebuie să existe abateri grave și repetate. Leguitorul definește și sintagma de „abateri grave”, la alin (4) din același articol (104, din HCL nr. 208/2017):
(4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1), lit. „c” şi „d” poate fi făcută numai dacă se face dovada că viceprimarul a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ teritorială respectivă.
Adică, a demite un viceprimar pentru că noi „așa am decis”, sau „că așa am primit ordin”, nu se poate. „Alesii locali raspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii” (art. 231, din OUG nr. 57/2019).
Acuzațiile.
O altă condiție formală impusă de leguitor în art. 152. alin (5), din Codul administrativ citat de semnatari este ca Proiectul de hotărâre să fie „temeinic motivat”, ca cel în cauză să se poată apăra. Dreptul la apărare este reglementat de art. 239 (5) din Codul administrativ, și art. 105 din Regulamentul de funcționare: „(5) Împotriva sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) si d) persoana în cauză se poate adresa instanței de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie”.
În baza tezelor invocate, vă prezint analiza mea cu privire la „motivele de ordin legal și procedural care reprezintă motivele temeinice pentru propunerea de eliberare din funcția de Viceprimar a d-lui Dr. Makkai Grigore:”.
1.- „Nerespectarea obligației legale impuse prin Codul administrativ cu privire la obligația de informare pentru aleșii locali, prin neîntocmirea și neprezentarea unui raport anual de activitate pentru anul 2018, obligație legală impusă prin art. 225, alin. 2, din OUG nr. 57/2019.”
Da. Codul administrativ, stabilește obligația legală a consilierilor, inclusiv a viceprimarilor, de a depune Raport anual de activitate în anul curent, pentru anul precedent, dar nu vorbește de vreun termen pentru depunere. Probabil aceasta este explicația că, din cei 8 semnatari 3 – domnii consilieri Csiki Zsolt, Kovács Lajos Alpár și Vajda György (pe perioada de 5 luni) – nici până astăzi nu și-au înregistrat Raportul pe anul 2018. Doi sunt consilieri nou aleși, deci numai trei consilieri și-au îndeplinit obligațiile legale. Eu am depus între timp Raportul. O vorbă din bătrâni: „Când dai lecții la alții, trebuie să fii tu primul corect”.
Fac următorul amendament la Proiectului de Hotărâre după art. 1, cu un nou articol.
Art. 2. Se aprobă întocmirea și înaintarea de către Comisia Juridică a Consiliului Local a unui Proiect de Hotărâre pentru sancționarea cu retragerea indemnizaţiei lunare pentru două luni a domnului consilier Csiki Zsolt, în baza art. 231, coroborat cu art. 241, (1), lit (d) și cu art. 233 (1), litera (g), din OUG nr. 57/2019 pentru neîntocmirea și neprezentarea unui raport de activitate pentru anii 2016 și 2017, obligație legală impusă prin art. 225, alin. (2), din OUG nr. 57/2019.
Tot legat de rapoarte de activitate. Asemenea tuturor viceprimarilor din țară, dau nu numai rapoarte anuale, ci rapoarte zilnice în fața cetățenilor. Vă asigur că vin în audiență nu numai maghiari; vin și români și rromi și alte etnii cu cele mai diverse probleme. Dau raport zilnic, când semnez sute de acte pentru activitatea fluentă a primăriei, dau raport prin semnarea contractelor, unele pentru finanțări internaționale, prin care angajăm orașul în cheltuirea a zeci de milioane de euro, altele mai modeste ca valoare, dar vitale pentru funcționarea instituțiilor din domeniul cultelor, învățământului, culturii, de asistență socială, pentru reparația capitală a unor străzi ca: 8 Martie, a străzii Sântanei, a altor zeci de străzi din oraș, pentru reparația capitală a podului Mureș, toate acestea în beneficiul urbei. Dau raport zilnic prin procedurile, prin acțiunile și procesele care se generează în urma semnăturilor mele. Ce ar fi să semnez și eu documentele cu aceeași superficialitate cu care ați semnat dumneavoastră actul meu de acuzare? Nu sunt în situația plăcută a unor politicieni aventurieri, iresponsabili, care semnează sau afirmă azi ceva, iar mâine contrariul, dar sunt convinși că dețin adevărul suprem. Eu posed sensul și proprietățile termenilor, mă feresc de compromisuri, mă interesează doar legalitatea și binele public, îmi asum afirmațiile și semnăturile. Dar, vorba unui mare gânditor: „Indiferent de cât de mult faci, niciodată nu va fi de ajuns.”.
Așadar, această acuzație este în primul rând ilegală, dar și profund imorală din partea majorității semnatarilor.
2. „În virtutea atribuțiilor îndeplinite nu a respectat prevederile Hotărârii Consiliului local nr. 231 din 29 august privind finanțarea din bugetul local a îndemnizației în valută pentru o delegație din partea Municipiului și a Consiliului Local Târgu Mureș în vederea deplasării la Zalaegerszeg/Ungaria, în perioada 5-9 septembrie 2019, prin împiedicarea participării delegației la acest eveniment, prin nepunerea la dispoziție a resurselor personale, materiale și financiare pentru efectuarea deplasării.”
Relația cu orașele înfrățite nu intră în atribuțiile viceprimarilor. Articolul 154 (6), din Codul administrativ stabilește fără echivoc: „Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administrației publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române și străine”. Prin urmare, primarul municipiului, în calitatea sa de autoritate publică executivă, și de ordonator principal de credite, dispune de efectuarea sau nu a unor deplasări, cum s-a întâmplat și în cazul analizat.
Legal, faptul că nu ai plecat la o „tocăniță vânătorească” și la niște vin, scopul declarat al evenimentului din Zalaegerszeg (vezi invitația cu nr. înreg. 43.602/09.07.2019), nu încalcă nici Constituția, nici legile țării, și nu supără nici măcar locuitorii orașului. Prin urmare, nu este un motiv temeinic pentru demitere. Însă, acțiunea unuia din cei trei consilieri delegați prin HCL nr. 231/29.08.2019 la Zalaegerszeg, a domnului Boros Gyula care a depus o cerere – înregistrată cu nr. 54.954/04.09.2019 –,informând Consiliul local al Municipiul Târgu Mureș, că „din motive personale nu poate participa la delegația din partea Consiliului Local Târgu Mureș la Zalaegerszeg”, și la nici trei săptămâni semnează un document acuzator la adresa viceprimarului care, în opinia lui, a impiedicat deplasarea delegației „prin nepunerea la dispoziție a resurselor personale, materiale și financiare pentru efectuarea deplasării”, merită analizat legal. La fel merită analizat cel puțin moral și poziția celorlalți 5 semnatari, care nu erau direct vizați în această speță.
Așadar, această acuzație are, în primul rând, o referință legală greșită, dar și profund ilegală și imorală din partea unor semnatari.
Propun ca amendament la Proiectul de Hotărâre după art. 2, două noi articole.
Art. 3. Se aprobă întocmirea și înaintarea de către Comisia Juridică a Consiliului Local în baza art. 231, din OUG 57/2019, a unui dosar pentru urmărire penală al domnului consilier Boros Gyula, care în calitatea sa de demnitar local a recurs la fals în acte și uz de fals în declarații.
Art. 4. Se aprobă întocmirea și înaintarea de către compartimentul de specialitate din instituția Primăriei a unui Proiect de Hotărâre pentru recuperarea cheltuielilor de deplasare efectuate în străinătate de domnul consilier Csiki Zsolt de la începutul mandatului și până în prezent, fundamentat în baza prevederilor art. 225 (4), și (5), art 231, și a art. 241, (1) lit. (d), din OUG nr. 57/2019.
3. „Nerespectarea obligației de răspuns la întrebări și interpelări în virtutea obligației legale de asigurarea transparenței activității, în baza prevederilor art. 226, alin. 2, din OUG nr 57/2019, cu privire la demersurile de soluționare a situației locative a locatarilor din Centrul social Azilul de noapte de pe str. Rozmarinului nr. 36, când la ședința Consiliului Local din 1 august 2019, răspunsul s-a rezumat la următoarea apreciere:
„Cu tot respectul meu pentru d-na Smaranda Enache, mă așteptam, că acum vreo 2 zile am avut o discuție cam de o oră, o oră și jumătate. Măcar trebuia să pomeniți ce am discutat, Atât.”
În baza Procesului verbal al ședinței Consiliului Local din data de 1 august 2019 nu am fost interpelat și nici întrebat de consilierii locali. Prin urmare, nu am cum să „răspund la întrebări și interpelări în virtutea obligației mele legale de asigurare a transparenței activității, în baza prevederilor art. 226, alin (2), din OUG nr. 57/2019”. Dacă semnatarii se referă la intervenția doamnei Smaranda Enache, domnia sa a expus o situație cunoscută a Centrului social Azilul de noapte, într-o versiune personală, accentuând anumite aspecte și trecând sub tăcere altele. Pentru corecta informare a plenului și a populației am făcut precizarea citată în textul acuzator, bazându-mă pe o analiză făcută împreună cu doamna Smaranda, doar cu câteva zile în urmă.
Stimați semnatari, pentru clarificarea contextului speței ridicate, Regulamentul de funcționare a consiliului local face diferențiere netă între sintagmele: întrebare și interpelare.
În accepțiunea art. 64 (1), dar și al art. 226, alin. 2, din OUG nr 57/2019, citat de semnatari, doar consilierii pot adresa întrebări primarului, viceprimarului, secretarului municipiului sau personalului cu răspundere din aparatul propriu al primarului. Prin urmare, d-na Smaranda Enache nu avea dreptul să pună întrebări în plenul consiliului, putea „să se adreseze consilierilor cu ocazia multiplelor ore de audiență” (art. 44 (1) din Regulament). Nici nu a făcut-o.
Cu privire la interpelări, în art. 65 se precizează: „Interpelarea constă într-o cerere prin care se solicită explicaţii în legătură cu un fapt cunoscut. Cel interpelat are obligaţia de a răspunde în scris, până la următoarea şedinţă a consiliului, sau oral, la proxima şedinţă, potrivit solicitării autorului interpelării.” În consecință intervenția D-nei Smaranda Enache nu poate fi considerată o înterpelare.
Reamintesc semnatarilor că, atât în administrațiile publice locale, cât și în parlament se respectă aceleași reguli. Întrebări și interpelări pot fi făcute numai de aleșii poporului, respectiv consilieri și deputați. Citez, în acest sens, dintr-o recentă postare a Consiliului Județean Mureș: ,
„Ședințele de plen ale consiliului județean, chiar dacă sunt publice, putând participa orice persoană, se desfășoară într-un cadru formal, reglementat prin OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ.
Având în vedere cele de mai sus, vă solicităm să ne comunicați în scris propunerile pe care le aveți de formulat, acestea urmând a fi transmise tuturor consilierilor județeni pentru a fi analizate.
Semnat Președinte Péter Ferenc și Secretar General Paul Cosma”
Așadar, această acuzație pe lângă faptul, că este o referință legală greșită, denotă și o profundă necunoaștere a funcționării consiliului local.
Fac următorul amendament la Proiectul de Hotărâre, după art. 4, cu un nou articol.
Art. 5. Se aprobă întocmirea și înaintarea de către Comisia Juridică a Consiliului Local al unui dosar pentru urmărire penală, în conformitate cu art. 231, din OUG 57/2019, al domnului consilier Peti András, care, în calitatea sa de principal autor al Proiectului de Hotărâre, de jurist, de consilier în mai multe mandate și fost viceprimar al Municipiului Tărgu Mureș, a manipulat cu rea voință grupul UDMR din consiliul local pentru denigrarea imaginii publice a viceprimarului.
4.– „În exercitarea atribuțiilor sale, nu a dus la îndeplinire obligația legală impusă de legislația în vigoare cu privire la asigurarea limbii minorităților naționale, în conformitate cu prevederile art. 94, art 138 alin (3), și art. 195, de ex. La comunicatul recent cu privire la „Piscina ing. Mircea Birău și-a deschis din nou porțile!”, care a apărut doar în limba română nu și în limba maghiară.”
Acest punct foarte confuz în formulare, în intenția semnatarilor a vrut să fie cel mai percutant pentru populația maghiară din oraș. S-a dorit avansarea unei vine impardonabile a viceprimarului care „nu a dus la îndeplinire obligația legală impusă de legislația în vigoare cu privire la asigurarea limbii minorităților naționale”. Stimați semnatari, legea – din păcate – nu impune obligații pentru viceprimar in privința folosirii limbi minorităţilor, ci doar posibilități. Prin urmare, contrar acuzației dumneavoastre viceprimarul nu ar fi comis o ilegalitate, nici chiar dacă lucrurile ar sta precum în materialul acuzator.
Vă informez că primăria și-a îndeplinit și își va îndeplini și pe viitor obligația legală referitoare la informarea cetățenilor și în limba minorităților. Atunci când concepeați de zor acest articol incriminator, în cele mai citite cotidiane din oraș, respectiv „Cuvântul liber” și „Népújság” a fost deja publicat comunicatul cu privire la „deschiderea Piscinei ing. Mircea Birău”, atât în limba română cât și în limba maghiară, în conformitate cu art. 195, alin (6), din OUG 57/2019 citat de semnatari.
Îmi permit aici încă o observație: populația maghiară din oraș, alegătorii noștri de care mulți își aduc aminte doar la alegeri, așteptau mai degrabă o informare în limba maghiară despre Proiectul de Hotărâre privind demiterea din funcție a viceprimarului maghiar, intenție cu care ei nu sunt de acord, și au întocmit liste de semnături exprimând indignarea lor față de acest act mișelesc, mârșav, nemernic, de cea mai joasă speță împotriva viceprimarului lor. Dar misterul care învăluie acest caz este atât de enigmatic și tăcerea dumneavoastră atât de profundă, încât oamenii se uită și se întreabă, fără a primi răspuns. Noaptea minții.
P.S. Asigurarea comunicării instituției Primăriei nu se află în atribuțiile viceprimarilor.
Așadar, această acuzație are în primul rând o referință legală greșită, dar prezintă și un real pericol pentru crearea unor tensiuni interetnice în oraș!
Prin urmare, fac următorul amendament la Proiectului de Hotărâre după art. 5, cu un nou articol.
Art. 6. Se aprobă întocmirea și inaintarea de către Comisia Juridică al Consiliului Local a unui dosar pentru urmărire penală în conformitate cu art. 231, din OUG 57/2019, al domnului consilier Vajda György, care în calitatea sa de ziarist la cotidianul „Népújság”, a contribuit, prin dezinformare, la inducerea în eroare a populației orașului, a Consiliului Local și a contribuit la întreținerea unei atmosfere de suspiciuni și posibile tensiuni interetnice.
Concluzii…
Bilanțul acuzațiilor făcute de semnatari este unul foarte trist. Pe bună dreptate, materialul nu a fost avizat de secretarul general al primăriei. Ca fost leguitor, sunt de părere că nici un alt om cu pregătire juridică, cât de cât, nu ar aviza un asemenea document, care trădează reavoință, denigrarea cu bună știință a imaginii publice a demnitarului, ignorarea, în mod deliberat, a prevederilor legale. Ghinion domnilor, ghinion! Rămân la concluzia că „Nimic nu reușește atât de plenar ca eșecul”.
În opinia mea, și îmi permit să spun că tot ceea ce se derulează acum în plenul consiliului, seamănă izbitor cu vestitele procese spectacol („koncepciós perek” în maghiară) din anii 1940-1950, din perioada celei mai crunte dictaturi comuniste. În baza unor scenarii draconice, prestabilite, cel vizat a fost supus unor campanii groaznice de denigrare, de hărțuire, de amenințare și condamnat până la urmă în baza unor acuzații inventate, ilegale, neadevărate, în niște procese spectaculoase, bine popularizate pentru intimidarea și supunerea maselor. Și întotdeauna s-au găsit păpușari și mercenari care să formeze plutonul de execuție.
Târgu Mureș la 31.10.2019.