Consiliul Național Secuiesc pornește după Paște strângerea de semnături pentru susținerea iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale. Anunțul a fost făcut astăzi la Sfântu Gheorghe de președintele CNS Balázs Izsák potrivit căruia strângerea de semnături va demara simbolic în cadrul tradiţionalului maial secuiesc organizat pe 11 mai în localitaea mureşeană Ghindari. Potrivit lui Balázs Izsák Comisia Europeană are la dispoziţie două luni să rezolve noua situaţie creată după sentința dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, astfel că se aşteaptă ca iniţiativa să fie înregistrată la Comisie înainte de 7 mai, ceea ce poate însemna că poate fi demarată campanie de strângere a celor un milion de semnături necesare. „CNS va face tot ce îi stă în putere ca anunţul care face posibilă demararea campeniei să îl găsească pregătit”, a spus liderul CNS care a mai adăugat că primele semnături se aşteaptă să le primească din ţările unde în ultimii cincizeci de ani s-au format mişcări etnoregionaliste.
Prezent la conferința de presă, noul lider al PPMT István Csomortányi a anunţat la rândul său că întreaga reţea de membrii şi simpatizanţi ai PPMT va fi angrenată în campania de strângere de semnături şi se va folosi de relaţiile sale internaţionale pentru acontribui la succesul iniţiativei. „Partidul popular este membru al Uniunii Libere Europene (EFA), iar la ultima şedinţă, la iniţiativa popularilor a fost deja luată hotărârea ca familia politică să îşi sfătuiască organizaţiile membre să susţină iniţiativa cetăţenească”, a subliniat liderul PPMT citat de aceeași agenție de presă maghiară. Csomortányi a mai spus că în calitatea sa de vicepreşedinte al Consiliului Autonomiei Partiumului (PAT) simte că această iniţiativă poate fi importantă pentru zona Partium, locuită preponderent de maghiari şi pentru zona Călata, dar și că iniţiativa referitoare la regiunile naţionale pune din nou pe ordinea de zi a Uniunii Europene cauza minorităţilor naţionale şi permanentizează astfel presiunea pe guvernele care doresc să muşamalizeze problema minorităţilor.
Reamintim că în iulie 2013 Comisia Europeană a considerat că reglementarea sugerată nu intră, în mod evident, în sfera de competenţe a UE, motiv pentru care nu a înregistrat-o. Decizia de refuz a fost atacată la Tribunalul Curţii Europene de Justiţie din Luxembourg de preşedintele CNS şi însărcinatul pe relaţii externe al CNS. În proces, România, Slovacia şi Grecia au intervenit de partea CE, iar Ungaria de partea iniţiatorilor. Sentinţa dată în prima instanţă, în mai 2016, a fost favorabilă CE, dar în urma recursului, pe 7 martie 2019, Curtea de Justiţie a UE a anulat hotărârea de refuz a CE și, în consecință, obligă CE să înregistreze inițiativa secuilor și să o supună dezbaterii.
