La 1 ianuarie 2021, țara noastră a intrat în cel de-al 15-lea an al apartenenței sale la marea familie europeană! Tot în ianuarie 2021, consemnăm alături de vecinii de la sud de Dunăre 14 ani de la instituirea și intrarea în vigoare a Mecanismului de Cooperare și Verificare, sub motivația formală a susținerii eforturilor celor două state în domeniul reformei Justiției și combaterii corupției.
Cu toate acestea, asistăm la transformarea MCV-ului dintr-un instrument care ar fi trebuit să funcționeze pe o perioada limitată de timp, într-un fel de țintă în mișcare ce se tot îndepărtează pe măsură ce ne apropiem de ea. Deși România și-a atins toate obiectivele asumate, MCV a degenerat într-un instrument politic și nu tehnic, așa cum a fost conceput și agreat. În acest sens, este suficient să menționez modalitatea imprecisă și subiectivă, deschisă partizanatului politic, de evaluare a performanţelor, prin recurgere la sintagme – în cuprinsul MCV – precum îndeplinirea “satisfăcătoare” a cerinţelor, ceea ce, în mod evident, este de natură să conducă la o apreciere mai puțin obiectivă, pentru a nu zice discreţionară a „evaluatorului” asupra momentului finalizării acestui demers, care se dorește a fi de cooperare și verificare.
În aceste circumstanțe, este de neînțeles menținerea nejustificată și abuzivă – după aproape 15 ani – a unei formule ad-hoc de monitorizare în sfera reformei Justiției și combaterii corupției pentru România și Bulgaria, având în vedere lipsa unor standarde unice la nivelul UE privind aceste domenii care reprezintă, așa cum stipulează Tratatul de la Lisabona1 (TFUE/ Titlul V / Spaţiul de libertate, securitate şi justiţie /cap. 1/ Dispoziţii generale / Articolul 67 / (1) Uniunea constituie un spațiu de libertate, securitate și justiție, cu respectarea drepturilor fundamentale și a diferitelor sisteme de drept și tradiții juridice ale statelor membre), sectoare de activitate incluse în sfera atribuțiilor partajate ale UE.
Deși nu intenționez să analizez pe larg deficiențele de construcție ale MCV referitoare la respectarea unor principii fundamentale de ordin juridic și politico-instituțional impuse de Tratatul de la Lisabona, vreau să evidențiez importanța unor principii esențiale pentru UE, precum: principiul cooperării loiale2 (TUE, art. 4 (3).) între instituţiile UE şi statele membre; principiile subsidiarităţii şi proporţionalităţii3 (TUE, art. 5 (3) și 12 (c).); și obligativitatea participării forurilor legislative naționale4 (TUE, art. 12 (c)) atât la edificarea „spațiului de libertate, securitate și justiție”, cât şi la „mecanismele de evaluare a punerii în aplicare a politicilor Uniunii”. În acest context, menținerea abuzivă a MCV subminează și discreditează serios un alt principiu fundamental al UE, cel legat de egalitatea de statut5 (TUE, art. 4 (2)) și de drepturi între statele membre. Cu alte cuvinte, deși UE luptă împotriva discriminării, se pare că o ierarhie informală persistă în rândul statelor membre.
O astfel de abordare politică și evazivă devine foarte periculoasă, deoarece lucrează împotriva crezului european, adâncind clivajele dintre estul și vestul Europei, permițând forțelor euro-sceptice să ia amploare și nutrind tendințe populiste bazate pe mesaje anti-europene.
O dinamică similară poate fi observată la nivelul UE privind eforturile României de aderare la spațiul Schengen, deoarece mai multe state membre insistă, în mod incorect, să identifice o legătură permanentă și absolut ilogică între aderarea la Spațiul Schengen și MCV.
Chiar dacă România îndeplinește, de ani buni, toate criteriile formale stabilite la nivelul UE pentru aderarea la Spațiul Schengen, aspect recunoscut, în repetate rânduri, chiar de către Comisia Europeană, această aderare este evitată strict din interese economice, invocându-se constant un simplu pretext – existența MCV!
Față de cele de mai sus, vin și vă întreb domnilor miniștri:
Care este stadiul negocierilor legate de ridicarea MCV și aderarea României la Spațiul Schengen la nivelul instituțiilor UE și, în particular, al Consiliului Justiție – Afaceri Interne?
Ce demersuri concrete vă propuneți să realizați în perioada următoare pentru ridicarea MCV și aderarea României la Spațiul Schengen?
Având în vedere că problema trenează, sub diferite motivații, de foarte mulți ani, în detrimentul ambelor țări, aveți în vedere o concertare a demersurilor pe acest palier între București și Sofia și, dacă da, ce demersuri concrete aveți în vedere în acest sens?
Solicit răspuns scris.
Deputat,
Dumitrița Gliga
Întrebare adresată :
Domnului Lucian Nicolae BODE, ministrul Afacerilor Interne
Domnului Stelian-Cristian ION, Ministrul Justiției
Domnului Bogdan AURESCU, ministrul Afacerilor Externe
Obiectul întrebării: Ridicarea MCV și aderarea României la Spațiul Schengen: o „poveste” fără sfârșit?
